Împăcarea cu sine

Plecând de la ivoriul satinat al zorilor, la culoarea nisipului scăldat de soare şi ajungând până la paloarea ultimelor raze ce se pierd în asfinţit, toate nuanţele naturale ne duc cu gândul la nemărginire, la pace şi înţelepciune, la tainicul ritual al naşterii zilelor şi nopţilor, la curgerea necurmată a Timpului prin nisipul unei clepsidre infinte, la darul vieţii ce freamătă în noi, la bucuria plină de mister a fiecărei clipe, care ne lungeşte viaţa şi ne îmbogăţeşte experienţele.

Simbioză a Pământului unit cu Cerul, a maroniului pământului malaxat cu albul norilor cumuluşi, ce alunecă pe cer, cremul şi bejul se constituie în suportul natural al sufletelor noastre, ce pendulează în veşnicele căutări ale sensului existenţial.

Acestea sunt nuanţe în care regăsim toate trăirile şi poate nu în mod special doar pe una, ne regăsim liniştea interioară de care avem cu toţii atât de mare nevoie, ne simţim protejaţi. E ca şi cum ne-ar invita să expandăm în infinit, depăşind dimensiunile terestre, fără teamă, fără grija că nu am fi primiţi, că ne-am îndepărta de noi.

Cum ne găsim dimensiunile astrale, pierduţi în liniştea cromaticii bej şi crem, ne regăsim şi drumul spre noi înşine, reînscriindu-ne în patina vieţii pământene. În combinaţiile amintite de culori ne putem cel mai bine lansa în meditaţii profunde asupra sensurilor existenţiale, în detaşări de cotidian al vieţilor noastre mult prea mult încărcate de elemente de decor nenatural, nefiresc, neintegrat şi, adesea, neintegrabil în fiinţa noastră.Cu atât mai mult este nevoie de surse de relaxare într-o lume care uită să trăiască, să se bucure de clipa de acum, să râdă, să aibă speranţă şi iubire.

Păstrând în jurul nostru o cromatică armonioasă în nuanţe de crem, vom tinde noi înşine către armonie, către pace lăuntrică, către iertare, a noastră şi a celorlalţi, lăsând undeva în urmă toate trăirile negative. Putem să ajungem la mult dorita stare de împăcare cu noi înşine şi cu ceilalţi, învăţând să trăim în armonie unii cu alţii şi cu mediul înconjurător.

Poate că, mai mult ca oricând, avem nevoie să trăim momente de linişte, să ne oprim câte o clipă din cursa infernală în care suntem angajaţi şi să ne amintim că suntem oameni.